Telefonia prin Retea

 

Despre traficul de Voce prin IP, mai exact vom afla: “ce este VoIP si cum se trimite traficul de voce prin Internet?”. In urma acestui articol vei intelege care sunt tipurile principale de trafic dintr-o retea, cum functioneaza telefonia prin retea si care sunt principalele protocoale care ajuta la trimiterea traficului de voce prin VoIP. Hai sa incepem !

In Internet exista 3 categorii principale de trafic:

  1. Traficul de Date
  2. Traficul de Voce
  3. Traficul Video

Pana acum marea majoritate a discutiilor noastre a avut legatura cu traficul de Date. Acum a venit momentul sa trecem mai departe si sa vorbim si despre traficul de Voce, respectiv video pentru ca acestea vor domina in urmatorii ani Internetul. Traficul video a crescut de la an la an si se preconizeaza ca in urmatorii ani acesta va ajunge la 80% din banda generata in Internet.

Ce este VoIP ?

VoIP (Voice over IP) este o tehnologie (extrem de interesanta) care ne ofera posibilitatea de a comunica cu oricine (din retea sau din Internet) prin (sau peste) IP.

Tot de ce avem nevoie sunt 2 telefoane capabile sa foloseasca reteaua (cu tehnologie Ethernet) care sa se poata conecta la o centrala telefonica prin unul dintre cele 2 protocoale:

  1. SIP – Session Initiation Protocol – protocol de sincronizare standard (poate fi folosit de orice vendor) intre telefoane si centrala telefonica
  2. SCCP – Skinny – protocol de sincronizare (proprietar Cisco) intre telefoane si centrala telefonica (aka. CUCM – Cisco Unified Call Manager)

NOTA: In video-ul din seria Invata Retelistica Ep. 60 de mai jos discutam mai multe despre ce este VoIP si cum se trimite Traficul de Voce prin Internet.

Traficul de voce prin Internet (VoIP), pentru a functiona la capacitatea lui maxima are nevoie de urmatoarele caracteristici:

  1. Delay – mai mic de 150 ms
  2. Packet Loss – mai mic de 1% (asta inseamna 1 pachet la 2 secunde de audio)
  3. Jitter – delay-ul variabil mai mic de 30 ms intre fiecare pachet in parte

In tutorialele de mai jos vorbim in detaliu despre traficul de voce:

Partea 1 a tutorialului despre VoIP:

Cum functioneaza telefonia prin (IP) Internet ?

Telefonia prin IP (aka. VoIP) ne este oferita de echipamentele fizice destinate pentru asta (aka. Telefoane IP). Aceste telefoane se conecteaza la retea si cu ajutorul unui server central (aka. Centrala Telefonica – CUCM – Cisco Unified Call Manager) 2 sau mai multe telefoane pot comunica (prin IP) in reteaua locala (LAN).

Tehnologia folosita de aceste telefoane pentru a comunica cu centrala se numeste SIP (Session Initiation Protocol), iar cea pentru transferul de voce intre Telefoanele IP se numeste RTP (Real-Time Transport Protocol) si functioneaza peste protocolul UDP.

Urmareste tutorialul de mai jos pentru a afla mai multe despre cum functioneaza VoIP:

Ce urmeaza?

Iti multumesc pentru interesul si atentia acordata acestui articol despre “ce este VoIP“. Daca esti interesat sa inveti mai multe despre Retele de Calculatoare, iti recomand cartea mea “Introducere in Retele de Calculatoare”, care este #1 Best-Seller pe Amazon.

Notiunile explicate in aceasta carte te vor ajuta extrem de mult sa intelegi atat elementele teoretice cat si cele practice care au de a face cu retelele de calculatoare, internetul si cu configurarea echipamentelor Cisco.

Click AICI pentru a afla mai multe. Spor la invatat iti doresc, Ramon

Vezi Sursa AICI

Te salut si bine ai venit la un nou articol din care vei descoperi ce este un Router si cum functioneaza. Hai sa incepem!

Ce este un Router?

Pentru inceput vreau sa reti ca un Router este o componenta extrem de importanta din Retelele de Calculatoare care alcatuieste (chiar uneste) Internetul. Scopul unui Router este de a interconecta mai multe retele LAN, intr-o retea mai mare (adesea numita WAN). Tot ce trebuie sa faca acesta este sa ia urmatoarea decizie pentru fiecare pachet in parte: 

Pe ce interfata trebuie sa trimit acest pachet ? Daca nu stiu unde sa-l trimit il voi arunca (drop).

Dar defapt ce este un Router? Este nimic mai multe decat un calculator. Are aceleasi caracteristici cu acesta:
  • Procesor – CPU
  • Memorie RAM (128MB+ depinde de model), ROM
  • Spatiu de stocare in Flash – 32MB+ depinde de model
  • Sistem de Operare – Cisco IOS

Toate aceste componente hardware propulseaza creierul fiecarui echipament de retea (Router, Switch, Firewall etc.) si anume Sistemul de Operare (OS) al celor de la Cisco – IOS. IOS vine de la Internetwork Operating System. Acest OS ii ofera “puterea” Routerului si face diferenta intre Cisco si celelalte branduri din lumea Retelelor. 

Cisco, in momentul de fata, este lider mondial pe piata echipamentelor de retea. Ei ofera diferite solutii precum: Routing, Switching, Security (Firewall-uri, IPS, SpamFiltere etc.) la Voce, Video, Data Center si asa mai departe. Noi (in mare) ne vom concentra pe elemente legate de partea de Routing. 

Iata mai jos un tutorial in care vorbesc mai in detaliu despre ce este un Router si cum functioneaza acesta:

Routerul avand in componenta elementele descrise anterior trebuie sa treaca printr-un proces pentru a deveni operational si pregatit sa-si faca treaba. Acest proces de pornire (bootare) arata asa:

  1. POST (Power-OSelf Test): test asupra componentelor Hardware (CPU, RAM, etc.)
  2. Bootstrap: stabileste locul in care se afla OS-ul (Retea – TFTP sau Flash)
  3. Incarca imaginea OS-ul in RAM:
  4. Incarca Fisierul de configurarestartup-config

Toate echipamentele de retea au un fisier de configuratie (numit startup-config) in care sunt salvate setariile echipamentului. Acest startup-config se afla intr-o memorie speciala numita NVRAM (Non-volatile RAM). Aceasta memorie este una mica (< 64kB) si nu isi sterge continutul cand se ia curentul (se opreste Routerul sau se restarteaza).

Odata ce porneste echipamentul, acest startup-config este copiat in RAM, intr-un fisier actual de configurare numit running-config. Acest fisier va contine setarile initiale si cele adaugate de noi pe parcurs ce echipamentul functioneza. 

Orice modificare facem este scrisa in running-config. Odata ce am salvat modificarile facute, acestea vor fi scrise in startup-config !

Daca nu salvam modificarile, in momentul in care echipamentul va fi oprit (pierdere de curent, restart, etc.) acestea vor fi pierdute.

2) Tabela de Rutare a unui Router

Ce reprezinta aceasta table de rutare? Este locul in care un Router stocheaza informatia despre diferite retele. Este elementul fundamentul pe care il foloseste acest echipament de retea. Fara existenta ei, nu ar putea avea loc procesul de rutare (trimitere a pachetelor dintr-o retea in alta).

tabela de rutare arata astfel (vezi comanda #sh ip route):

Cum functioneaza Rutarea pachetelor ? 

Scopul unui Router este sa ruteze pachete (trebuie sa redirectioneze pachetul primit dintr-un punct A, intr-un punct B). Mai exact acesta trebuie sa ia o decizie logica (pe baza tabelei de rutare) pe ce interfata trebuie sa trimita pachetul.

“Routerul primeste trafic pe o interfata si trebuie sa decida pe ce interfata il va trimite.”

Tipul de rute dintr-o tabela de rutare

Exista mai multe tipuri de rute:

  • Direct Conectate  – C
  • Statice – S
  • Protocoale Dinamice de rutare – RIP (R), OSPF (O), EIGRP (D), BGP (B)

La inceput (dupa ce a pornit) un Router stie doar de retele direct conectate. Acestea vor aparea in tabela de rutare (#show ip route) cu litera C in fata (asa cum poti vedea si in figura de mai jos). Litera L vine de la Local si reprezinta adresa IP a interfetei unui Router.

Dupa cum poti sa vezi reteaua direct conectata este 192.168.10.0/24 si se afla pe interfata GigabitEthernet 2/0. Adresa IP a Routerului de pe aceasta interfata este 192.168.10.1.

ATENTIE! By default, un Router cunoaste doar retelele Direct Conectate. Acesta nu stie cum sa trimita mai departe de aceste retele, pachetele. Aici intervenim noi, cei care administram aceste echipamente si configuram rutele pe device.

Distanta Administrativa si Metrica

Gandeste-te la o informatie (stire) pe care ai auzit-o de la un prieten foarte apropiat vs o persoana pe care abia ai intalnit-o pe strada. In cine vei avea mai multa incredere ? Clar ca in prieten. In acest scenariu exista 2 surse de informare diferite (pritenul si strainul). Nivel tau de incredere va fi mai mare in prieten fata de strain.

Ei bine, la fel functioneaza si un Router cand vine vorba de sursa informatiei. Acest concept se numeste Administrative Distance (AD – distanta administrativa) si este o valoare intre 0 – 255. Un AD mai mic va insemna intotdeauna un nivel de incredere mai mare in acea ruta. 

“AD = cea mai credibila sursa”

“Metrica = cea mai buna cale spre destinatie“

Fiecare tip de ruta are un astfel de AD. Exemplu:


Tip Ruta C (Conectat) S (Static) D (EIGRP) O (OSPF) R (RIP)
AD 0 1 90 110 120


Metrica reprezinta factorul (numarul) care determina cea mai buna cale spre destinatie, care provine de la aceeasi sursa. 

Spre exemplu, Google Maps iti poate da mai multe sugestii pentru a ajunge de la o anumita sursa (ex: Arad) catre o anumita destinatie (ex: Bucuresti). Poti ajunge la Bucuresti prin Sibiu sau prin Craiova, dar care va fi cea mai rapida cale ? Ei bine, aici intervine metrica, care poate fi: cea mai rapida cale sau cea mai scurta cale.

Similar functioneaza si un protocol de rutare (OSPF, RIP etc.), care determina cea mai scurta cale catre o anumita destinatie (ex: Google.ro). El isi poate alege pe post de metrica cea mai scurta cale (pe baza numarului de Routere sau hopuri), cea mai rapida cale (dpvd. al vitezei legaturilor).

Next-Hop si interfata de iesire – rutare recursiva 

Daca ar fi sa simplificam mult lucrurile, Routerul trebuie sa faca un singur lucru: sa primeasca un pachet pe o interfata (sa-l proceseze) si sa-l trimita mai departe pe o alta interfata.

Acesta face legatura cu alte retele (astfel formand Internetul). Pentru a trimite un pachet de la o sursa la o destinatie, Routerul trebuie sa stie CUI trebuie sa-i trimita (sau mai exact pe ce interfata). Sa presupunem ca avem urmatoarea topologie de retea:

Noi vrem sa trimitem un mesaj de la PC-ul din reteaua A (IP: 10.0.0.9) la serverul din reteaua S (IP: 192.168.10.11).

In momentul in care mesajul ajunge la R1, acesta trebuie sa ia o decizie (mai exact trebuie sa decida catre cine va trimite acel mesaj astfel incat acesta sa ajunga la destinatie (Reteaua Serverului)). 

R1 se uita in tabela lui de rutare si se intreaba daca are o ruta (cale) catre reteaua 192.168.10.0/24. Daca exista aceasta ruta, R1 va trimite mai departe mesajul (catre R2). Altfel daca ruta nu exista, mesajul va fi aruncat. 

In momentul in care mesajul ajunge la R2, acesta il va trimite mai departe (spre destinatie) catre Server.

Vezi Sursa Info AICI

Protocoale de Rutare | Tipuri de protocoale de rutare folosite in Internet | OSPF, EIGRP, BGP


In acest articol vom discuta despre protocoalele de rutare. Mai exact vom vedea care este scopul lor, de cate tipuri sunt protocoalele de rutare si cum le configuram pe Routerele Cisco.

Ce este un protocol de rutare ?

Un protocol de rutare este un algoritm care ii ofera unui Router abilitatea de a invata (dinamic) despre anumite retele existente in jurului lui (sau chiar in Internet). Practic, aceste protocoale de rutare ajuta Routerele sa invete dinamic unul despre celalalt, fara a fi nevoie de interventia unui administrator.

Acestea ne ajuta in mod special datorita faptului ca nu necesita interventia unui administrator pentru a configura fiecare retea in parte. Spre exemplu in figura 1 de mai jos poti vedea o retea cu 6 Routere:
Figura 1

Protocoalele de rutare ne ajuta sa eficientizam procesul de invatare a retelelor (aka. rutelor) pentru un Router (si pentru noi ca administratori). Spre exemplu in figura 1 de mai sus avem nevoie de N*(N-1) / 2 rute in total (unde N = numarul Routerelor din topologie). 

Astfel, avem nevoie de 15 rute in total. Imagineaza-ti daca am fi avut 30 de Routere cat de multe rute ar fi insemnat asta (435), iar acum imagineaza-ti ca le introduci pe toate manual prin rute statice (Horror…).

Acum sper ca ai inteles de ce sunt importante protocoalele de rutare, pentru ca fac treaba in locul nostru. Noi tot ce trebuie sa facem este sa mergem pe fiecare Router in parte si sa-i spunem sa porneasca un protocol pe o anumita interfata. Atat !

De cate tipuri poate fi un protocol de rutare ?

Cand vorbim de protocoale dinamice de routare, in general, ne referim la 2 clase:

  • Distance Vector (RIP, EIGRP)
  • Link State (OSPF, IS-IS).

Hai sa le luam pe rand:

  • Distance Vector sunt acele protocoale de routare care se bazeaza pe principiul “Routing by rumour” (adica ma bazez pe informatia primita de la vecin, nu am o vedere de ansamblu a intregii retele).
  • Link State sunt protocoalele de routare care au o vedere de ansamblu (o harta activa) a intregii retele. Stiu “tot ce misca”. Au informatii despre fiecare link in parte (starea lui curenta: up/down; viteza acelui link – 100Mbps, 1Gbps etc.).

Iata cateva exemple de protocoale de rutare existente pe Routere:

Cum Functioneaza Protocolul de Rutare OSPF ?

In acest articol incepem discutia despre un protocol de rutare extrem de folosit (poate cel mai popular din lume) si anume OSPF. Mai exact vei afla ce este OSPF, cum functioneaza acesta si de ce avem nevoie de el in retelistica

Ce este OSPF ?

OSPF (Open Shortest Path First) este un protocol de rutare care face parte din categoria Link-State, spre deosebire de RIP care este Distance Vector. Mai exact OSPF este cel mai folosit protocol de rutare. Apare in marea majoritate a retelelor (medii spre mari). Motivul principal fiind faptul ca este vendor-independent, adica poate fi folosit de oricine (Huawei, Cisco, Juniper etc.).

Cum Functioneaza OSPF ?

a) Cea mai buna cale spre Destinatie

Scopul acestui protocol de rutare este acela de a gasi cea mai rapida cale pana la destinatie. OSPF calculeaza aceasta cale pe baza unui cost definit astfel:

Cost = 1000 / BW, unde BW reprezinta viteza retelei – 10, 100, 1000 Mbps.
Astfel fiecare retea are un anumit cost (100, 10 , 1 – depinde de viteza), iar costul total de la o retea (sursa) A pana la o retea (destinatie) B va fi suma costurilor (costurile acumulate).
Inainte de a putea schimba informatii de rutare (retele) Routerele trebuie sa stabilieasca o relatie de adiacenta (mai exact trebuie sa cada de acord cu anumiti parametrii – acceasi adresa de retea/masca, aceeasi arie, acelasi interval de timp in care se trimit pachetele perioadice etc.).
Relatiile de adiacenta se stabiliesc intre Routere prin mesaje speciale numite Hello.

ceste Hello-uri se trimit periodic o data la 10 secunde si sunt transmise in modul multicast (adica pentru un grup specific de dispozitive, mai exact cele care ruleaza activ procesul OSPF). In figura de mai jos poti vedea cum arata un schimb de Hello-uri OSPF intre Routere.

 mesaje hello in ospf pe router cisco
Pachetele sunt trimise pe adresa destinatie 224.0.0.5 (adresa speciala multicast).

Daca Routerele primesc pachetele Hello, unul de la celalalt (R1 de la R2 si invers), si cad de acord cu parametrii aflati in acele pachete (parametrii pe care ii poti vedea in figura de mai sus) atunci R1 si R2 vor forma o relatie de adiacenta (si vor putea invata retele unul de la celalalt).

Daca au fost trimise 4 Hello-uri consecutive (adica 40 de secunde) si nu a fost primit un raspuns, aceasta relatie de adiacenta va fi intrerupta (si se vor pierde toate retelele invatate intre cele 2 Routere). Timerele arata astfel:
10 secunde – Hello Timer
40 secunde – Dead Timer – se intrerupe relatia de adiacenta

c) Design-ul OSPF-ului

OSPF foloseste (in spate) un algoritm numit SPF (Shortest Path First) care prin design-ul sau (modul sau de functionare) necesita destul de multe resurse (CPU si memorie RAM) – comparativ cu alti algoritmi.

Datorita acestui fapt, daca numarul rutelor este mult prea mare, atunci procesarea si stocarea acestora va consuma foarte multe resurse. Astfel cei care au conceput OSPF-ul s-au gandit sa foloseasca un design pe baza de arii.

Pachetele sunt trimise pe adresa destinatie 224.0.0.5 (adresa speciala multicast).

Daca Routerele primesc pachetele Hello, unul de la celalalt (R1 de la R2 si invers), si cad de acord cu parametrii aflati in acele pachete (parametrii pe care ii poti vedea in figura de mai sus) atunci R1 si R2 vor forma o relatie de adiacenta (si vor putea invata retele unul de la celalalt).

Daca au fost trimise 4 Hello-uri consecutive (adica 40 de secunde) si nu a fost primit un raspuns, aceasta relatie de adiacenta va fi intrerupta (si se vor pierde toate retelele invatate intre cele 2 Routere). Timerele arata astfel:
10 secunde – Hello Timer
40 secunde – Dead Timer – se intrerupe relatia de adiacenta

c) Design-ul OSPF-ului

OSPF foloseste (in spate) un algoritm numit SPF (Shortest Path First) care prin design-ul sau (modul sau de functionare) necesita destul de multe resurse (CPU si memorie RAM) – comparativ cu alti algoritmi.

Datorita acestui fapt, daca numarul rutelor este mult prea mare, atunci procesarea si stocarea acestora va consuma foarte multe resurse. Astfel cei care au conceput OSPF-ul s-au gandit sa foloseasca un design pe baza de arii.

Modul de functionare al OSPF-ului este bazat pe arii.

Fiecare arie poate contine 1 sau mai multe retele (si Routere). Scopul acestor arii este de a reduce consumul de resurse – CPU si RAM – al fiecarui Router in parte si de a simplifica intreaga topologie de retea pentru acestea.
“Aria 0” este o arie speciala si reprezinta “coloana vertebrala” (backbone-ul) retelei.

Toate celelalte arii trebuie sa fie conectate (printr-un Router) la aria 0. Acest Router, este unul special in OSPF, pentru ca face parte din mai multe arii, el fiind numit ABR – Area Border Router. Topologia de mai sus cu design-ul in OSPF ar arata in felul urmator:

Fiecare Router va procesa si calcula doar informatiile de rutare (retele, starea / viteza link-urilor etc) din aria in care se afla. ABR-ul este Routerul special care face legatura intre aceste arii si in acelasi timp proceseaza si informatia de rutare din fiecare arie in parte.

Urmareste tutorialul de mai jos pentru a afla mai multe despre Multi-Area OSPF:

Cum Configurez OSPF cu o singura Arie (Single Area) ? 

 cum configurez ospf cu aria 0
Figura 4

Sa presupunem ca avem reteaua din topologia de mai jos:Scopul acestui exercitiu este a configura OSPF pe fiecare dintre Routerele din  topologia de mai sus, astfel incat ele sa faca schimb de informatii de rutare (retele) pentru a ne permite conectivitate end-to-end. Toate aceste Routere se vor afla in Aria 0.

Sa incepem config-ul cu Routerul R1:

R1(config)#router ospf 1
R1(router-config)#network 77.22.2.4 0.0.0.3 area 0
R1(router-config)#network 77.22.1.0 0.0.0.3 area 0

In cazul acesta comanda “router ospf 1” va porni procesul OSPF avand numarul 1 ca referinta. Dupa aceasta comanda, urmeaza sa includem retele in procesul de OSPF in aria specifica fiecarui retele in parte (conform design-ului). Vom face asta folosind comanda “network” urmata de adresa de reteawildcard mask (255.255.255.255 – masca) si numarul/id-ul ariei.

Practic noi pornim protocolul de rutare pe interfetele specificate cu comanda “network“.

Pe R2:

R2(config)#router ospf 1
R2(router-config)#network 77.22.2.8 0.0.0.3 area 0
R2(router-config)#network 77.22.2.0 0.0.0.3 area 0
R2(router-config)#network 77.22.1.0 0.0.0.3 area 0

Pe R3:

R3(config)#router ospf 1
R3(router-config)#network 77.22.2.0 0.0.0.3 area 0
R3(router-config)#network 77.22.2.4 0.0.0.3 area 0
R3(router-config)#network 77.22.2.12 0.0.0.3 area 0

Pe R4:

R4(config)#router ospf 1
R4(router-config)#network 77.22.2.8 0.0.0.3 area 0
R4(router-config)#network 77.22.2.12 0.0.0.3 area 0

Urmareste tutorialul de mai jos pentru a vedea cu exactitate cum se face config-ul OSPF-ului pe Routere Cisco:

Cum Configurez OSPF cu mai multe Arii (Multi-Area)? 

topologie ospf multi area cu routere cisco
Figura 5

Acum sa presupunem ca reteaua a fost extinsa prin adaugarea a 2 Routere (R5 si R6):Acum, reteaua fiind mai mare dorim sa schimbam design-ul (deoarece mai multe Routere inseamna mai multa informatie de procesat si mai multe resurse consumate – memorie RAM si CPU) si adaugam 2 arii: Aria 61 si Aria 54, ambele conectate printr-un Router special (numit ABR) la Aria 0. In aceasta topologie, ABR va fi R1 (pentru Ariile 0 si 61), respectiv R4 (pentru Ariile 0 si 54).

Setarile OSPF pentru Aria 61

Iata si configul pentru R6:

R6(config)#router ospf 1
R6(router-config)#network 16.22.0.0 0.0.0.3 area 61

Iar pe R1 vom adauga urmatoarea comanda:

R1(config)#router ospf 1
R1(router-config)#network 16.22.0.0 0.0.0.3 area 61

Setarile OSPF pentru Aria 54

Iata si configul pentru R5:

R5(config)#router ospf 1
R5(router-config)#network 45.22.2.0 0.0.0.3 area 54

Iar pe R4 vom adauga urmatoarea comanda:

R4(config)#router ospf 1
R4(router-config)#network 45.22.2.0 0.0.0.3 area 54

Urmareste tutorialul de mai jos pentru a vedea cum poti configura OSPF Multi-Area:

Comenzi de verificare in OSPF

Iata cateva comenzi pe care le poti folosi pentru a verifica ca totul functioneaza cum ar trebui:

R1#show ip route 
R1#show ip ospf neighbors
R1#show ip protocols
R1#show ip ospf interface Gig1/1

Pune in Practica – Exerseaza, exerseaza !

Repetitia este mama invataturii, spunea un proverb romanesc, asa ca te las cu acest exercitiu. Spor !

Descarca Topologia in Packet Tracer, de AICI.

 laborator de retele de calculatoare in packet tracer cu ospf

Daca nu ai instalat Cisco Packet Tracer atunci in gasesti AICI. (versiunea 6.2)

Te Felicit pentru ca ai ales sa inveti mai multe si sa devi mai bun si iti multumesc pentru atentia acordata. In acest articol ai aflat ce este OSPF, cum functioneaza acesta si cum il poti configura pe un Router Cisco. Daca esti interesat sa inveti mai multe despre Retele de Calculatoare, atunci iti recomand cartea mea Introducere in Retele de Calculatoare“,care este #1 Best-Seller pe Amazon.

Notiunile explicate in aceasta carte te vor ajuta extrem de mult sa intelegi atat elementele teoretice cat si cele practice care au de a face cu retelele de calculatoare, internetul si cu configurarea echipamentelor Cisco. Click AICI pentru a afla mai multe.

Iti doresc mult spor in ceea ce faci,  Ramon


Pe langa acestea mai exista si protocolul RIP care nu prea mai este folosit, decat in anumite situatii. Despre OSPF si EIGRP am mai vorbit, iar despre protocoalele BGP, respectiv IS-IS vom discuta in mai multe detalii in viitoarele articole de pe blog.
Iar apoi, dupa ce ai terminat de urmarit video-ul de mai sus cu BGP, te invit sa-l urmaresti si pe acest cu configurarea unui laborator practic in GNS3:

Doresti sa inveti mai multe despre Retelistica si Protocoale de Rutare ?

Iti multumesc ca ai parcurs acest articol despre protocoale de rutare. Daca esti interesat sa inveti mai multe despre Retele de Calculatoare, atunci iti recomand cartea mea “Introducere in Retele de Calculatoare”, care este #1 Best-Seller pe Amazon.

Notiunile explicate in aceasta carte te vor ajuta extrem de mult sa intelegi atat elementele teoretice cat si cele practice care au de a face cu retelele de calculatoare, internetul si cu configurarea echipamentelor Cisco.

Routerul avand in componenta elementele descrise anterior trebuie sa treaca printr-un proces pentru a deveni operational si pregatit sa-si faca treaba. Acest proces de pornire (bootare) arata asa:

  1. POST (Power-OSelf Test): test asupra componentelor Hardware (CPU, RAM, etc.)
  2. Bootstrap: stabileste locul in care se afla OS-ul (Retea – TFTP sau Flash)
  3. Incarca imaginea OS-ul in RAM:
  4. Incarca Fisierul de configurarestartup-config

Toate echipamentele de retea au un fisier de configuratie (numit startup-config) in care sunt salvate setariile echipamentului. Acest startup-config se afla intr-o memorie speciala numita NVRAM (Non-volatile RAM). Aceasta memorie este una mica (< 64kB) si nu isi sterge continutul cand se ia curentul (se opreste Routerul sau se restarteaza).

Odata ce porneste echipamentul, acest startup-config este copiat in RAM, intr-un fisier actual de configurare numit running-config. Acest fisier va contine setarile initiale si cele adaugate de noi pe parcurs ce echipamentul functioneza. 

Orice modificare facem este scrisa in running-config. Odata ce am salvat modificarile facute, acestea vor fi scrise in startup-config !

Daca nu salvam modificarile, in momentul in care echipamentul va fi oprit (pierdere de curent, restart, etc.) acestea vor fi pierdute.

2) Tabela de Rutare a unui Router

Ce reprezinta aceasta table de rutare? Este locul in care un Router stocheaza informatia despre diferite retele. Este elementul fundamentul pe care il foloseste acest echipament de retea. Fara existenta ei, nu ar putea avea loc procesul de rutare (trimitere a pachetelor dintr-o retea in alta).

tabela de rutare arata astfel (vezi comanda #sh ip route):

Cum functioneaza Rutarea pachetelor ? 

Scopul unui Router este sa ruteze pachete (trebuie sa redirectioneze pachetul primit dintr-un punct A, intr-un punct B). Mai exact acesta trebuie sa ia o decizie logica (pe baza tabelei de rutare) pe ce interfata trebuie sa trimita pachetul.

“Routerul primeste trafic pe o interfata si trebuie sa decida pe ce interfata il va trimite.”

Tipul de rute dintr-o tabela de rutare

Exista mai multe tipuri de rute:

  • Direct Conectate  – C
  • Statice – S
  • Protocoale Dinamice de rutare – RIP (R), OSPF (O), EIGRP (D), BGP (B)

La inceput (dupa ce a pornit) un Router stie doar de retele direct conectate. Acestea vor aparea in tabela de rutare (#show ip route) cu litera C in fata (asa cum poti vedea si in figura de mai jos). Litera L vine de la Local si reprezinta adresa IP a interfetei unui Router.

Dupa cum poti sa vezi reteaua direct conectata este 192.168.10.0/24 si se afla pe interfata GigabitEthernet 2/0. Adresa IP a Routerului de pe aceasta interfata este 192.168.10.1.

ATENTIE! By default, un Router cunoaste doar retelele Direct Conectate. Acesta nu stie cum sa trimita mai departe de aceste retele, pachetele. Aici intervenim noi, cei care administram aceste echipamente si configuram rutele pe device.

Distanta Administrativa si Metrica

Gandeste-te la o informatie (stire) pe care ai auzit-o de la un prieten foarte apropiat vs o persoana pe care abia ai intalnit-o pe strada. In cine vei avea mai multa incredere ? Clar ca in prieten. In acest scenariu exista 2 surse de informare diferite (pritenul si strainul). Nivel tau de incredere va fi mai mare in prieten fata de strain.

Ei bine, la fel functioneaza si un Router cand vine vorba de sursa informatiei. Acest concept se numeste Administrative Distance (AD – distanta administrativa) si este o valoare intre 0 – 255. Un AD mai mic va insemna intotdeauna un nivel de incredere mai mare in acea ruta. 

“AD = cea mai credibila sursa”

“Metrica = cea mai buna cale spre destinatie“

Fiecare tip de ruta are un astfel de AD. Exemplu:

Tip RutaC (Conectat)S (Static)(EIGRP)(OSPF)(RIP)
AD0190110120

Metrica reprezinta factorul (numarul) care determina cea mai buna cale spre destinatie, care provine de la aceeasi sursa. 

Spre exemplu, Google Maps iti poate da mai multe sugestii pentru a ajunge de la o anumita sursa (ex: Arad) catre o anumita destinatie (ex: Bucuresti). Poti ajunge la Bucuresti prin Sibiu sau prin Craiova, dar care va fi cea mai rapida cale ? Ei bine, aici intervine metrica, care poate fi: cea mai rapida cale sau cea mai scurta cale.

Similar functioneaza si un protocol de rutare (OSPF, RIP etc.), care determina cea mai scurta cale catre o anumita destinatie (ex: Google.ro). El isi poate alege pe post de metrica cea mai scurta cale (pe baza numarului de Routere sau hopuri), cea mai rapida cale (dpvd. al vitezei legaturilor).

Next-Hop si interfata de iesire – rutare recursiva 

Daca ar fi sa simplificam mult lucrurile, Routerul trebuie sa faca un singur lucru: sa primeasca un pachet pe o interfata (sa-l proceseze) si sa-l trimita mai departe pe o alta interfata.

Acesta face legatura cu alte retele (astfel formand Internetul). Pentru a trimite un pachet de la o sursa la o destinatie, Routerul trebuie sa stie CUI trebuie sa-i trimita (sau mai exact pe ce interfata). Sa presupunem ca avem urmatoarea topologie de retea:

Noi vrem sa trimitem un mesaj de la PC-ul din reteaua A (IP: 10.0.0.9) la serverul din reteaua S (IP: 192.168.10.11).

In momentul in care mesajul ajunge la R1, acesta trebuie sa ia o decizie (mai exact trebuie sa decida catre cine va trimite acel mesaj astfel incat acesta sa ajunga la destinatie (Reteaua Serverului)). 

R1 se uita in tabela lui de rutare si se intreaba daca are o ruta (cale) catre reteaua 192.168.10.0/24. Daca exista aceasta ruta, R1 va trimite mai departe mesajul (catre R2). Altfel daca ruta nu exista, mesajul va fi aruncat. 

In momentul in care mesajul ajunge la R2, acesta il va trimite mai departe (spre destinatie) catre Server.

Tipuri de Routere

In “lumea Internetului” exista mai multe tipuri de Routere care servesc mai multe categorii de persoane. Iata cateva dintre aceste tipuri

  • Routere “pentru acasa” – (Wireless in general)
  • Routere profesionale (in general pentru firme)
  • Routere pentru ISP (furnizorii de servicii de Internet)

Daca esti curios cum arata un Router profesional (Cisco) care poate fi folosit atat la nivel de firma cat si la nivel de ISP, iti recomand sa urmaresti tutorialul de mai jos:

Vezi Sursa Info AICI

Cum te vor ajuta  Retelele de Calculatoare?

Acest eBook de Retelistica te va ajuta sa:
  Economistesti timp pretios

Am adunat toate informatiile de care ai nevoie intr-un singur loc pentru a invata Retelele de la 0. Asa ca nu va mai fi nevoie ca tu sa stai sa pierzi ore intregi pe net cautand fel si fel de detalii pentru ca ai totul pregatit deja.
  Pui in practica ceea ce inveti

eBook-ul vine la pachet si cu exercitii practice. Rezolvandu-le, contribui la sedimentarea informatiilor primite. Deci avantajul tau e dublu: ai intr-un singur loc atat informatii concrete, cat si exercitii practice pentru ca tu sa accelerezi procesul tau de invatare.
  Faci primii pasi spre un job bine platit ca programator in IT

Odata ce intelegi bazele retelelor, vei putea sa progresezi in aceasta arie. Scopul acestui material e ca oricine sa inteleaga primii pasi, fara a avea cunostinte de calculatoare sau de matematica. In final avand si abilitati de a lucra pe un proiect, te vei putea angaja


Vezi Sursa info AICI











Python Programing

  Vei începe cu noțiunile fundamentale, cum ar fi instalarea mediului de dezvoltare, tipurile de date standard, condițiile și structurile de...